EFWJC
Navigare
· Căutare
Simtex
certificat iso
Ceas
CFI Supporter
I like this!
Strongly Recommend

Show this button
on Your site

CFI România

Use the code below
to show the button

Thank you. B-)
BNR
Curs Valutar BNR
Convertor Valutar
Intarzierea trenului nu a suparat pe nimeni
Jurnalul National
locomotivalocomotivalocomotivalocomotiva
Nu e ceva neobisnuit sa vezi in Brad, ziua, in amiaza mare, cate o decapotabila pregatindu-se sa depaseasca un biciclist in maieu-plasa si-n papuci, cu coasa legata de cadrul vehiculului.
Nici nu e exclus sa privesti o sareta trecand prin fata sediului ultramodern al unei banci, in urma careia alearga, cu limba scoasa de un cot, un caine nepasator. Dupa ce s-a inchis cam tot ce tinea orasul in viata, adica minele, in Brad au mai ramas atelierele de confectii lucrand in sistem lohn, fabricile de virsli, lupoaica romana, un ceas intr-o intersectie, pe care scrie Kilometrul 0, si barbatii la cratita. "Acuma femeile lucra la textile si barbatii stau acasa. Inainte era invers", ne marturiseste un bradean. In Parcul Tineretului, din firma caruia s-a prabusit pentru totdeauna o litera, cativa pusti privesc in gol apatici, visand la metropole aglomerate. "Nu se intampla nimic aici. Orasul e mort", ne spune in mare sila unul dintre ei, cu mana in ghips, rupta la fotbal. "Tot orasul e cat o strada din Bucuresti", adauga el si tace privind in gol. De fapt, baiatul n-a calcat niciodata in Capitala, dar stie de la televizor.
NEAMTUL
Si totusi, se intampla ceva la Brad. In fata garii, monument istoric gata sa se prabuseasca la primul cutremur de modesta magnitudine, o mana de oameni se agita din rasputeri. Incarca, pe niste platforme, doua vagoane stralucitoare si micute ca niste jucarii. Langa ele, un ins inalt, cu o camera foto intr-o mana, se agita sa nu se zgarie "bijuteriile", da indicatii si rasufla usurat ca totul merge, cu greu, bine. Il cheama Georg Hocevar si este patronul ACC (Atelierele Centrale Criscior).
A nimerit in Romania prin 1999, adus de pasiunea lui pentru trenurile cu ecartament ingust, pentru ca, ne spune, la noi in tara e cam singurul loc din Europa unde mai circula locomotivele cu abur. Vagoanele pe care tocmai le admiram au nu mai putin de 120 de ani, sunt aduse din Austria si renovate aici, cu mana de lucru romaneasca, apoi trimise la nemti pentru liniile turistice. 
Dupa 3.700 de ore de munca si la sfarsitul drumului de o saptamana pana in Austria, un singur vagon ajunge sa coste cam 22.000 de euro, iar ACC-ul face cam unul pe luna.
INVESTITIE
La fabrica austriacului lucreaza 220 de angajati cu contract de munca permanent. Hocevar nu poate angaja mai multi din cauza genialei legislatii autohtone, croita special pentru infricosarea investitorilor. Vorbeste bine romaneste: "Am invatat la scoala limba latina si nu mi-a venit asa greu sa invat romana". Ar vrea sa faca ceva mai mult pentru Brad, dar e destul de ingrijorat de furturi, deoarece calea ferata e din fier, iar fierul se vinde usor. "Cu o zi inainte sa folosim linia, trebuie s-o reparam", ne povesteste el. "Eu nu pot sa trimit un tren de marfa fara insotitor, pentru ca la Curtici ajunge gol", ne spune, amintindu-si cum, cu ochii lui, a vazut ziua niste tigani urcati pe un vagon in mers, aruncand fier pe camp. "Eu la scoala am invatat ca daca te urci pe vagon te curentezi, mori. Ei n-aveau nimic", se mira austriacul, totusi resemnat.
CRENVURSTI ROSII
La Brad se mai fac virsli, mandria orasului si a localitatilor de langa. Uneori se pronunta "visli", alteori, singularul este "virsla", in functie de dictia, cultura si cheful interlocutorului. Virsli sunt un fel de crenvursti din carne de oaie, desi acum, schimbandu-se gusturile, se fac mai mult din vita si porc. Se pun in apa clocotita, dar nu se fierb. Se pot pune si pe gratar. Familia Lilianei Bulz face asemenea cremvursti rosii (de la boiaua care se pune in amestec). Socrul Lilianei, fost macelar, a invatat sa faca virsli ca ucenic la Baia de Cris. 
Dupa Revolutie, un vecin si-a deschis magazin si asa le-a venit si lor ideea. Liliana Bulz ne-a dat si o reteta: carnea se tine patru zile la sare. Matele trebuie sa fie de oaie si se aduc din import. Inainte insa de a fi gata de consum, virsli se hituiesc, adica se tin pe niste bete deasupra unui cuptor incalzit cu lemn de fag. Firma familiei produce cam 150-200 de kilograme pe zi si lucreaza mai mult pe baza de comenzi. Virsli lor sunt inregistrati la Bucuresti ca "virsli traditionali de Nicodin", dupa numele socrului.
Comentarii
Nu există comentarii postate.
Postează un comentariu
Te rog conectează-te pentru a posta un comentariu.
Evaluări
Evaluarea este disponibilă doar membrilor.

Te rog conectează-te sau înregistrează-te pentru a vota.

Nu au fost postate evaluări.
SIMTEX
Memoreaza
Bookmark and Share
Meta Tags
Covasna Comandau Moldovita Brad Campeni Abrud Criscior Hunedoara cfi cale ferata sina traseu turism locomotiva vagoane vagon tren ferata ingusta diesel curent mina confectii metalurgie transport logistica finisaje tamplarie

Translate
Conectare
Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Înregistrează-te

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă
Pagină generată în 0.01 secunde 675,023 vizite unice